De cate ori treceam prin super market, era o taraba care in mod special imi fura privirea. Era o taraba cu bulbi de o forma interesanta pe care am aflat mai tarziu ca se numeste ghimbir. Anume acel ghimbir pe care asiaticii il iubesc foarte mult. Tentat la culme, am hotarat sa iau un omulet de ghimbir acasa. Sa vad ce se poate face cu el. L-am gustat crud. Are un gust dulce-iutiu puternic cu un evidentiat miros de lamaie. De aceea am facut si ceai din el. Cica ajuta la raceala. Ei da babele cu trucurile lor, noi cu ale noastre. Eu dibuit undeva o reteta si m-am apucat sa fac un piept de pui in sos facut din vin sherryDictionar. Asa ca m-am dus frumusel si mi-am luat
Ingrediente
1 ceapa mare
3 morcovi medii
1 buc mica ghimbir
1 lingura ulei de masline
1 lingura unt
1 piept de pui dezosat taiat in patru
2 linguri pesmet
125 ml sherry sec
sare
piper negru
1/2 legatura marar
Mod de preparare:
Ceapa morcovul si ghimbirul le-am tocat marunt.
Am infierbantat uleiul dupa care in tigaie am aruncat botul de unt. Imediat cum s-a topit untul se pun legumele. Atentie: untul nu trebuie lasat pe tigaie singur - se va arde foarte repede, de aceea imediat cum s-a topit trebuie amestecat cu legumele. Se prajesc la foc mediu cam 10 minute. Nu m-am lenevit sa le amestec pentru ca sa se prajeasca omogen si sa nu se arda.
Dupa, am pus pieptul de pui deasupra, l-am tinut vreo 2-3 minute pe-o parte si tot atat pe alta, pana pieptul a devenit alb pe ambele parti.
Atunci am presarat uniform pesmetul
si am turnat de-asupra vinul. Aici am inteles ca trebuie sa mai maruntesc carnea, cea ce am si facut. Peste un minut am mai turnat cam 150 ml de apa rece si am amestecat.
Tigaia am lasat-o pe foc mediu inca vreo 7 minute fara capac si inca vreo 5 cu capac la foc mic, pana s-a patruns bine.
Cu un minut inainte de a stinge focul, am pus mararul tocat si am amestecat din nou.
Din cauza ca aparatului meu de fotografiat s-au terminat bateriile pe nepus de masa, am fast nevoit sa gatesc aceasta reteta de doua ori. Noooo, no de aceea ca mi+a mai ramas xeres si ghimbir, nooo…
Iata ce a iesit prima data:
Iata ce a iesit a doua oara.
Nici chiar imaginatia mea nu se astepta la o astfel de „sarbatoare si rasuna muzica” la toti receptorii mei gustativi. A iesit mega delicios.
Uitasem sa va zic ca gasisem la piata niste ridiche proaspata, spanac, niste conopida si cateva frunze de salata
din care, fara doar si poate, am zdrobit o salata buna bunicica (vegetariana de altfel)… cu oregano, sare si ulei de masline, cum scrie cartea.
Sa aveti pofta, curaj (ca mi se mai intampla uneori sa-mi fie tare lene sa fac ceva de mancare:) si baterii in aparat.
Loading ...
Ce spui dacă la legumele respective la prăjit să mai pui şi nişte porumb ?
Uite, tot secretul la sosul acesta l-a facut vinul si ghimbirul. Am impresia ca dulcele porumbului va fi de prisos. Pe scurt, trebuie sa gusti ca sa-ti dai seama. Eu chiar n-as risca să pun porumb. Deşi s-ar putea să greşesc;)
intrebari:
1. unde se vinde vin de care ai folosit tu in reteta?
2. care ii rostul pesmetelui?
remarca: ghimbir n-am folosit niciodata in mincare, trebuie de incercat. 🙂
1. E heres de Ialoveni, eu am luat de la Green Hills. Se gaseste in orice supermarket, cred eu.
2. Pesmetele ingroasa sosul. Poti incerca si cu liezon din faina.
Da ghimbirul a ramas iute la gust, nu-i asa?
Ghimbirul isi dizolva gustul. Eu n-am dat de nici o bucatica care s-o simt iute.;) Principal e sa nu puneti foarte mult.
ah, probabil depinde de cat de mult timp îl gătești.. ok
exact!;)
Salutare.
Nu stiu cine a tradus reteta, are o problema, adica e un singur ingredient care nu se foloseste niciodata in bucataria asiatica: pesmetul.
Amu o fi vina traducatorului, neimportant. Pune mataluta a treia oara amodon (de care vrei) si ai reteta, vorba unei prietene de-a mea din Moldova, stabilita in Italia, “genuinã”.
Salutam si spor!
Vad ca multi nu sunt de acord cu prezenta pesmetelui:))
amidon, nu amodon, scuze de tastarea aiuristica, imi sta in obicei mai nou 🙂
Pai daca e chinezita reteta nu are ce cauta. In multe carti ai sa gasesti tradus amidonul prin “malai” si apai sa vezi ce pui cu mamaliga si ghimbir ti-o iesi 😀
Nici cu salata nu as fi fost de acord daca tot e p’asa, dar hai, ca merge, treaca :))
Sanatate.
Da este oare omul obligat sa faca anume asa cum scrie in carte? E vreo problema daca lui i-a placut anume cu pesmet? Mie mi-a placut.
Uite, eu accept faptul ca nu ma pricep chiar la toate, da zi-mi si mie de ce NU pesmet?
Update:
cred ca am inteles: vrei sa zici ca tacâmul e chinezesc, s trebuie facut pe chinezeste. De acord. Da eu când l-am facut, habar nu aveam ca e chinezesc - poate m-am gandit cand am pus ghimbirul 😀
P.S. Chiar ma bucur când critica e constructivă;) mai am multe de învăţat;)
Nu e nici o critica, Doamne fereste, mie imi suna a mancare chinezeasca, de aia am zis. Greseala este a mea si numai a mea ca nu am citit atent ingredientele, caci se foloseste ghimbirul si in alte bucatarii.
Adicatalea eu m-am cam grabit, nu stiu de ce ma uit intai la poze si imi fac prea repede o opinie, ghimbirul e de vina, nu eu, iau si eu azi un omulet din ala si fac voodoo sa nu mai citesc pe sarite.
Deci draga povestelnice, vina e a ghimbirului, nu a noastra, dixit, pesmet sa fie 🙂
Sanatate si cand oi gasi ghimbirul potrivit promit sa il intep cu ace inainte sa il var in ceva.
Apropos, am gustat (de mancat nu putea fi vorba) ghimbir confiat si dulceata de ghimbir. Nu mi-a placut. Mai folosesc ghimbir uscat (si normal si negru) in supele de pasare.
Incercati in cea mai banala supa de pui nitel ghimbir (bucata intreaga si pe urma o alungati de acolo) proaspat. Eu ii zic supa anti-raceala. Daca e si cu pasaret de curte, e nemaipomenita. Supa, nu ciorba, la acreala nu prea se mai simte nimic si e si cam ciudat.
Ma re-iertati ca nu stiu de ce crezui ca e mancare chinezeasca, slava ghimbirului si ne auzim cu bine.
🙂 Da! ghimbirul e de vina! Sa-l ucidem si sa-l mancam:-P
Eu vreau sa caut reteta de murat ghimbirul. Murat e periculos rau pentru sufletul unui iubitor de iute:) Of…gura apa:)
Ghimbir murat din ala cum se gaseste la magazinele cu traznai japoneze, pentru sushi? Ca daca e din ala sunt retete pe net, nu pare greu de facut.
Uite, am dat pe google “pickled ginger” si mi-a gasit o gramada, iaca asta era prima (e ceva site cu sfaturi pt incepatorii care vor sa faca sushi, cred ca e buna) dar sunt foarte multe.
http://japanesefood.about.com/od/sushiforbeginner/r/gari.htm
Merci:) Asta era!:)
Update:
Am vazut reţeta, nu cred ca se găseşte la noi ghimbir tânar. Unicul accesibil e cel uscat.
Eu cred ca e mai degraba de inspiratie spanioleasca reteta, ca vad ulei de masline, ceea ce in veci nu o sa vezi pe la chinezarii.
Mie salata mi-a placut la maxim, ca am mai vazut pe cineva care mananca conopida cruda asa cum mananc eu.
Si daca vrei sa fiu si eu carcotasa, la salata poti pune otet de Xeres 😀
:)hm… n-am gustat din asta, si nici nu cred ca gasesc pe la noi:)
la Bucuresti se gaseste la Mega Image. eu am luat de la arteoliva
[…] învăţaţi-vă a face mâncare de la […]