ab ovo

La inceput a fost oul. Sau gaina. Oul, la josul tulpinii unui arbore de posibilitati poate ajunge in varf sau gaina, sau nu. Sau poate ajunge un scrob. Scrobul, prin etimologia sa primara, nu este altceva decat o jumara, o maltratare termica, a unui ou perfect in rotungimile lui. Sarat si piparat. Uneori cu ceapa. Sau poate fi unul magnific, delicios, texturat si inmiresmat cu sucul legumelor proaspete, culese si ele din varfuri de tulpini. Si atunci nu este pacat. Anume un astfel de scrob a dres Povestelnicul in … continuare →

Pleurotus cu cartofus

Ador ciupercile. De orice fel. Sub orice forma. Dar cel mai, cel mai tare le ador pe cele proaspete, preparate la wok. Si deaceea nu puteam sa trec pe langa o lada de ciuperci dolofane de o factura si culoare ademenitor de apetisante, cand de la munca spre casa am hotarat sa mai vad ce mai e bun prin marketul care mi-a taiat calea.
Erau pleurotus sau le mai spun altii pastravi si eu am luat un kilogram bun. Va zic, daca nu prea va pricepeti la ciuperci, … continuare →