Exista momente in viata omului (mai ales daca acesta este pofticios din fire) cand il chinuie o pofta de ceva neidentificat. Unicul lucru pe care i-l dicteaza nervul gastric este ca acel ceva trebuie sa fie in primul rand gustos, in al doilea rand sa contine o bucata de carne, in al treilea rand trebuie sa arate frumos. Si cum omul pofticios uneori nu are chef sa caute retete, el scoate rezistentele de la imaginatie si da fuga la magazin, fara vreo idee vaga cu ce se va pricopsi acolo si ce va iesi la urma. Ajuns la magazin el porneste de la un rationament simplu: pe langa carne, trebuie neaparat ceva colorat si aromat. Aici mintea-i genereaza imagini cu niste dovlecei tineri, usturoi, cascaval si ou. Si nu le ia din magazin pentru ca pe toate le are acasa.
Toate acestea se arunca in mixer, se maruntesc, se adauga un strat gros de sare si pofta mare. Mda. Amus. Aici trebuie cel putin o jumatate de ora de masochism culinar dupa care trebuie sa urmeze un extaz salivar. Deci, sa purcedem. Initial se contureaza aplicatia bucatii de carne, care se vede batuta mar intre ciocan si fundul de lemn, dupa care piparata pe ambele parti.
Dovleceii se vad taiati in doua de-a lungul, pe urma inca in doua de-a latul. Cu o lingura mare se scoate atent miezul in asa fel ca mijlocul bucatii de dovlecel sa aiba pereti din toate partile (doi pereti de coaja si doi de miez). Barcutele astfel obtinute se cufunda intr-un vas cu apa clocotita si se fierb 5 minute,
timp in care se prepara umplutura. Miezul scobit si cascavalul se dau prin razatoare dupa care se amesteca bine cu oul batut, usturoiul pisat si putina sare.
Barcutele sunt oparite, umplutura – tocmai buna de umplut, ce ramane de facut?. Corect – de umplut. Sa umplem, deci.
Dupa asta barcutele cu pasageri se dau la cuptor pentru 10-15 min, pana se rumenesc deasupra. Cand sunt aproape gata, steak-ul se presara cu sare si se prajeste pe tigaie cate 2 min maxim pe fiecare parte.
Dupa ce toate sunt puse pe farfurie, urmeaza momentul culminant: explozia gastrica mult asteptata (Ne cerem scuze. Din motive tehnice imaginea intermediara n-a fost realizata. Aparatul de fotografiat a renuntat sa functioneze, fotograful era cuprins de frisoane, bucatarul-sef a fost prea rapid)
P.S.
Reteta a fost gatita repetat, special pentru a restabili momentele lipsa din textul de mai sus:
Ingrediente
250g costita de purcelus
2 dovlecei medii
1 ou batut bine
200g cascaval mozarella (a mers foarte ok si Edam)
2 catei de usturoi, pisati
Sare
Piper negru
Rezultat
Sa aveti pofta!
Ce-mi plac oamenii care pot face pofta si placere la altii 🙂
Creativitatea o apreciez la fel. Frumos.
“Barcute” – ce comparatie gustoasa 🙂
merci:) Iaka unii synt gata sa ma omoare pentru astfel de publicatii la 12:30 ziua:)
S-a primit foaaaaarte delicios! 😉 Merci de reteta, esti un prieten care la nevoie (foame) se cunoaste :))
Cu placere;)
[…] carne de purceluş proaspăt pierit se bate bine şi se presară cu piper negru pe ambele părţi (v-am mai povestit). Important: se va săra strict înainte de prăjire, la fel pe ambele părţi, altfel va lăsa […]
[…] Acum va urez sa aveti pofta! Daca va va place, mai gasiti pe blog undeva inca o reteta cu dovleci impluti. […]
[…] că pe toate le are acasă. Reteta aceasta a fost mutata acolo unde i sa cuvine sa-i fie locul: pe povesti gustoase. Ni-a mânca bucate, culinărie, dovlecei, steak « Un fel de haiku, da […]