Tipareste

Brava isprava culinara a lui Ion si Nicanor


Demult nu v-am spus nici o poveste. De aceea astazi am sa va spun o poveste populara moldoveneasca. Despre cum s-au intalnit Ion si cu Nicanor si ce-au facut ei impreuna. S-a intamplat toata intamplarea nu intamplator. S-au intalnit ei intr-o buna zi langa moara. Ion venea de la pescuit iar Nicanor tocmai aburca in caruta vreo doi tuhali de faina de popusoi.
– Buna ziua om bun, facu Nicanor simtind izul de peste proaspat din traista lui Ion.
– Buna sa-ti fie inima, dupa cum ti-i catatura, raspunse Ion indesand cusma de carlan mai spre frunte. Cine-l cunostea, stia ca daca Ion isi indeasa cusma, e semn ca are niste banuieli. Dar nu se pierdu cu firea, chitind cu ochiul un sacusor din caruta. – Nicanoare, da ce ai in caruta?
– Pai iaca, niste faina.
– De maliga sau de paine?
– De maliga in aista, si pentru godaci in ceilalti doi. Da tu matinca vii de la peste…
– Vin…
– Ai prins ceva? continua sa-l descoase Nicanor.
– Niste crapusori mititei, acole, te miri ce.
– Pai sui in car, ca in sat merg.
Ion se gandi ca daca pica la invoiala asta, apoi nu scapa fara sa lase un pestiuc in caruta lui Nicanor. Il macina insa si gandul ca acei cativa pesti mititei, precum ii declarase el, aveau cam 4 chile – toate ne declarate, si cele aproape 5 verste pana acasa cam aveau sa-l intarzie in timp, si sa-i intinda mana in lungime. De atata arunca desaga cu pesti in car, sari si el alaturi si spuse fara tragere de inima:
– Sa merem dara…
– Dii! Indemna Nicanor caii si carul porni lasand in tarna drumului urmele rotilor de lemn si cateva graunte pe care nu intarziara sa le ciupeasca in zarva gainile morarului.
Au mers cam un ceas de vreme pana au ajuns la marginea satului, timp in care n-au prea vorbit pentru ca urechile le erau astupate de hodorogeala carului in batatura drumului obosit de octombrie.
– Ptruuu! A comandat Nichifor, cand au ajuns la poarta lui Ion.
Ion sari din car, apuca desaga, se uita la Nicanor si-i zise:
– Bodaproste, om bun.
Nicanor, mornai ceva sub nas, si mai mornai ceva cailor, gata s-o ia din loc.
– Nicanoare, ia zabojeste oleaca! il opri Ion. – Mai, Nicanor, da eu am o idee. Da oare sa nu lasi tu sacii acasa si sa dai o fuga cu o torba de malai la mine, sa dregem noi o mamaliga cum scrie cartea si sa gustam un tulburel de cel alb? Ca doara buna isprava am facut noi azi in doi.
– Pai Ioane, facem tocmeala, de ce sa nu facem! spuse Nicanor, mirat de generosul gest al lui Ion.

Asa s-au inteles ei sa se adune si sa mesterasca gospodareste un peste bun cu o mamaliga calda. Ca sa nu piarda vremea in zadar, Ion s-a apucat sa curate pestele.

crapi spalati

crapi spalati

Dupa ce a spalat crapul, l-a eviscerat, i-a scos bronhiile, a pus pestele spintecat l-a scuturat de apa si l-a pus sa se zvante pe un prosop uscat. Sa stiti ca nu l-a curatat de solzi, pentru ca n+a fost nevoie. O sa aflati de ce la urma.

crapi uscati

crapi uscati

Ceea ce vroia sa faca Ion cu crapul, era o reteta mai putin traditionala, dar auzise el de la oameni mai batrani ca e tare bun pestele facut anume asa.
Le avea pe toate pentru asta:
– peste (a folosit o kila)
– o chila jumate de sare zgrunturoasa (cam atata trebuie pentru 1kg de peste)
– doua lamai
– o legatura de patrunjel
– patru catei de usturoi
– busuioc
– doua linguri ulei de masline

ingredientele pentru pestela facut sub crusta e sare

ingredientele pentru pestela facut sub crusta e sare

Apoi iata ca Ion al nostru, a uns burta de peste pe dinauntru cu busuioc, a taiat o lamaie felii si a fus in fiecare burta de peste cate doua – trei felii. O tava a acoperit-o cu folie, a presarat uniform e aceasta niste sare, cam de 1 cm grosime si a asezat frumos pestele.

peste implut cu lamaie si busuioc

peste implut cu lamaie si busuioc

Dupa asta a acoperit pestii, fara a jeli sarea, asa ca sa ramana numai varful cozii si capul – să nu se inaduse saracul. Nu degeaba a fost bagat in cuptor cu gura cascata.

peste crud acoperit cu sare

peste crud acoperit cu sare

A infierbantat cuptorul la 220°C si a bagat acolo pestele pentru 45-50 de minute.

peste pus la copt in cuptor

peste pus la copt in cuptor

Taman in momentul acesta intra Nicanor cu faina. Fara sa fie rugat mult, el a pus la foc un ceaun cu apa (cam 1 litru de apa), l-a sarat cu jumatate de lingura de sare si cum numai a inceput a clocoti, a pus faina (cam 400-450g). A trecut o data melesteul prin ceaun, si l-a lasat sa fiarba la foc mediu.

malai in apa fiarta

malai in apa fiarta

Cand apa a mai scazut si ceaunul a inceput a bolborosi lenos cu bulbuci grei, a luat facaletul si a mestecat bine. A repetat treaba asta de vreo 6 ori, la fiecare 2-3 minute. Cu cat se ingrosa mai tare malaiul, cu atat batea maliga mai bine, sa se patrunda toata si sa nu ramana nici un bot de faina.

melesteu in mamaliga

melesteu in mamaliga

Cat Nicanor se poraia cu maliga, Ion s-a apucat sa faca mujdeiul. Nu cu usturoi, apa si otet, cum facea de obicei, ci unu mai bun si mai colorat. O lamaie a curatat-o de coaja, a taiat-o sferturi si i-a scos semintele. Cu patrunjelul tocat, usturoiul, lamaia despuiata si cele doua linguri de oloi, a pisat in mojar un sos verde si aromat.

sos din patrunje, ulei de masline, usturoi si lamaie

sos din patrunje, ulei de masline, usturoi si lamaie

Cum mujdeiul a fost gata, a incercat pestele si cand a vazut ca s-a prins peste el o crusta batoasa, l-a scos din cuptor.
Trebuie sa observam ca daca atunci cand a pus sarea peste ei, pestii mai aveau ceva a spune, acum ei taceau molcum. Pe semne ca de multumire.

peste copt cu crusta de sare

peste copt cu crusta de sare

Si numai cum Ion a terminat de stricat crusta de sare si de despuiat pestele de piele, Nicanor a rasturnat maliga pe masa. Cei doi s-au dat la dos, la umbra, si-au turnat cate un paharel de vin alb si s-au asezat sa guste din trudele lor. Vorbele bune curgeau garla, mamaliguta le aburea fruntile obosite iar vinul proaspat din poama alba le mangaia sufletul.

mamaliga, mujdei, branza de oi, vin, crap copt

mamaliga, mujdei, branza de oi, vin, crap copt

A fost si Povestelnicul la masa lor, a mancat si a inchinat. Pe urma s-a suit pe-o roata si v-a spus povestea toata. Of, si asa s-o mai lichit!

oase de peste

oase de peste

A fost pe cat de simplu, pe atat de gustos. Cutezati ca n-aveti cum sa regretati.

P.S.
1. Busuiocul folosit la reteta asta nu este unul simplu, este un busuioc foarte aromat adus tocmai din Egipt. Povestelnicul multumeste pe Port A. Carola si pe Ed Adovard pentru prezenta acestui minunat busuioc in bucataria sa. A ramas numai de aflat care este povestea acestui busuioc – cum a ajuns el tocmai de la ei, tocmai la noi.

2. Treaba cu mamaliga, e tara dracoasa. Nu stiu daca v-am lamurit bine cum se face, pentru ca nici eu n-am apucat sa inteles pana la urma cum exact trebuie. Cum zice un mos de-a meu, mos Tolea, facutul mamalgii nu se invata, el se prinde in sange dupa ce faci vreo 10-20 de mamaligi. Asa ca spor la treaba!

3. Zicea un amic ca crapul daca e mic e tare osos. Mit gogonat, deloc adevarat. Cei trei pesti aveau impreuna un kilogram si oasele, dupa cum vedeti, au ramas toate pe coloana. Altele mai mici n-am gasit parca.

4. Cel mai tentant proces in toata treaba asta este spartul crustei. Ma simteam arheolog, cand dadeam incet cu cititul peste crusta, o spargeam, o inlaturam atent, dupa care cu periuta dadeam sarea la o parte.

Sarea, apropo, n-am aruncat-o, am ales-o de impuritatile mai serioase si am depozitat-o intr-o punga, pentru un alt peste.

Update:
Zice lumea ca pielea pestelui curatat de solzi, este crocanta deci foarte buna. Vorbea despre dorada. Trebuie de incercat.

8 comentarii la Brava isprava culinara a lui Ion si Nicanor

Leave a Reply

 

 

 

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

E bine să ştii


Întrebarea vină n-are

Oare ce vârsta au cititorii Poveştilor gustoase?

Vezi rezultatele

Loading ... Loading ...

Ieşire în lume


PageRank Checking Icon