Ce poti face cu o bucata de Emmentaler

Stiu ca e pacat. E pacat sa prapadesti asa bunatate de cascaval pe o alta bunatate de carne. Dar, cand este vorba despre improvizatie, nu te sinchisesti sa pomenesti de bine gospodarul elvetian care a facut roata din care s-a taiat bucatica de cascaval, din care au ramas doar trei felioare, prezente pe masa Povestelnicului.

Era tarziu si era foame. Tot belsugul frigiderului a mers la cina, fara exceptie:
 
– cascaval
– o bucata de spate de vita
– un … continuare →

O pescuiala crancena

Intr-o sambata, intr-o vara, Povestelnicul si inca un batalion de pescari sadea, s-au pomenit ademeniti pe neprins de veste de litoralul rural al unui helesteu plin ochi cu crap oglinda si crap solzos. Se astepta o pescuiala crancena. Coborand din mers calul nazdravan care i-a adus pana in aceste locuri, pescarii flamanzi de senzatii piscicole, aninau din saritura ramele in carlige si deblocau mulinetele. Unii mai inimosi si altruisti din fire, au purces la pregatirea un … continuare →

Pastai cu cotlet de vita

Asa cum vremea pastailor se cam transforma in fire de nisip la fund de clepsidra, Povestelnicul s-a grabit sa mai savureze o data aroma lastarilor proaspeti. O jumatate de kilogram de pastai, niste steak de vita in tandem reprezinta o mancare perfecta si favorabila intr-o seara de jumatate a lui iulie (de, cam s-a cam prafuit reteta pana azi, ca inca putin si e august).
Steak-ul a fost inmiresmat cu piper negru proaspat macinat si decorat cu seminte de fenicul. Inainte de a fi pus la frigare a … continuare →

Gulyas sau papricas – iata intrebarea…

A fost odata un berbecut, Petrica-i spunea. V-am mai povestit despre el, am impresia. Sau poate ca nu. Petrica a fost sacrificat cu o zi inainte de Pasti, si era prea zdravan ca sa bucure dintr-o data pe Povestelnic shi pe cei ai casei. Cum spune vorba unui proverb povestelnicesc: o data taie si de 7 ori mananca. De aceea o parte din el a tot stat la frig si intuneric pana mai zilele trecute, cand spatele lui Petrica a fost scos de la gheata si pus la dezmortit. … continuare →

Picior de miel cu cimbrisor scaldat in cognac

Prolog
Ploua. Era doua dupa amiaza.
– De parca s-o spart seriu, bombani mos Ion sub nas, de pe varful caruia se pregatea sa cada un strop mascat de ploaie, prelins cateva secunde in urma de pe stresina stanei. Din sus cernea linistit si marunt, iar timpul de parca se oprise pe toata valea unde isi tinea mos Ion stana. Rezemat in toiag si impingand mosnegeste in plamani o mahorca, batranul privea in negura care mistuia cu albeata sa orizontul, ascultand clinchetul inabusit al catorva talanci, pe … continuare →

O reteta mai veche in culori noi

Nu m-am putut abtine. N-am avut curajul sa n-o fac si sa nu ma repet. Pentru ca este imposibil. Am mai facut odata peste sub crusta de sare. Reteta mai pe lung o gasiti negresit. Pestiuc de-ar fi!

Si in afara de peste nu strica sa mai fie ceva. De data asta am hotarat c-o sa fie o salata de rucola cu niste rosii cherry galbene, niste frunze de salata, putina sare si ulei de masline.

Si mamaliguta. Cum sa lipsim … continuare →

ab ovo

La inceput a fost oul. Sau gaina. Oul, la josul tulpinii unui arbore de posibilitati poate ajunge in varf sau gaina, sau nu. Sau poate ajunge un scrob. Scrobul, prin etimologia sa primara, nu este altceva decat o jumara, o maltratare termica, a unui ou perfect in rotungimile lui. Sarat si piparat. Uneori cu ceapa. Sau poate fi unul magnific, delicios, texturat si inmiresmat cu sucul legumelor proaspete, culese si ele din varfuri de tulpini. Si atunci nu este pacat. Anume un astfel de scrob a dres Povestelnicul in … continuare →

Fasole cu pui si pastrama

Ei cat timp poate rabda omul fara fasole pestrita? De cate ori poate sa deschida dulapul si vazandu-le acolo stand cuminti, sa inchida usa sis a plece, ignorant. Pentru ce le-a cumparat acum 2 saptamani. Mare nedreptate trebuie atunci sa fie pe lumea asta, cand fasolea ravnita de mult timp, sta si se prafuieste in intunericurile dulapului. Dar ziua dreptati a venit, in cele din urma. Fasolele dolofane, visinii si pestritate au fost scoase la lumina soarelui primavaratic ce strabatea geamul adormit, si au fost puse pe masa. Cu … continuare →

Cartofei rotofei – versiunea 2.0

Apai a venit ziua acestui retet. In sfarsit. Acesti cartofei au fost demult mancati, iar reteta apare abia acum. Ma scuzati. Versiunea precedenta o gasiti undeva, cea pe care v-o prezint astazi este o modificatie, un upgrade se poate spune. Versiunea a doua este mai optimala din considerentele ca nu raman rebuturi de productie, in cazul nostru pulpa nu ramane intr-o parte, cum s-a intamplat data trecuta.

Cantitatile indicate mai jos sunt preconizate pentru 5 portii (cate un cartof per portie). … continuare →

Hering in cojoc

Mi-a ramas niste hering sarat de data trecuta, asa ca am hotarat s-o folosesc ergonomic, mai ales ca demult aveam o pofta de ceva anume. Stiu ca tema revelionului e cam depasita, da’ reteta asta n-am cum sa n-o pun. In Uniunea Sovietica revelionul era cea mai importanta sarbatoare din toata sarbatorile. Pentru oamenii de acolo revelionul chiar insemna ceva (poate de aceea ca omul de acolo – eu, avea 10 ani cand a vazutt ultima data revelionul socialist). Si fiecare sarbatoare de revelion intodeauna venea cam … continuare →