La inceputul verii, prin iunie, cand zilele devin din ce in ce mai lungi, iar noptile din ce in ce mai scurte, toti gospodarii din toate colturile lumii nu-si vad capul de treburi. Fiecare se indeletniceste cu ceea ce ii permite pamantul si precum ii zic traditiile.
In nu atat de indepartata Bulgarie, Boriska arunca cartofi marunti in cuiburile proaspat sapate in tarana de tatal sau Velizar. Le aranjeaza frumos cate trei in cuib, dupa care le astupa cu grija.
In timpul acesta, in Mexic, Sancho, cu chitonogul in mana dreapta, gaureste vadurile proaspat sapate, iar fiul sau Diego baga incet in gauri rasadul de piper, astupand gaura cu alt chitonog.
In sudul Moldovei, Zahar manuieste cu iscusinta sapa in urma careia raman gauri tocmai bune pentru ca fiul sau Ignat sa sadeasca cate o tulpina de varza. O asaza cu multa dragoste, o ocoleste cu pamant si o tapuseste grijuliu cu ambele palme. Zahar trece din urma si face un ocol cu sapa cuibului in care Ignat toarna o jumatate de caldare de apa. La nordul Moldovei, intr-un incubator din Floresti in acest moment prinde la muschi un pui iesit din ou cateva luni mai devreme la lumina unui bec mare si rotund.
In luna iulie, cand dau frunzele, Boriska e ocupat toata ziua cu culesul gandacilor de Colorado aruncandu-i in borcanul cu motorina. Seara, impreuna cu toti prietenii din mahala, se aduna la poarta, dau foc la toti gandacii din toate borcanele stranse din toate gradinile, si se bucura de pocnetul acestor petarde naturale. Diego in timpul acesta pliveste buruianul din piper, sub arsita soarelui necrutator de vara, dupa care uda toate vadurile cu apa rece a fantanii din spatele casei. Nici Ignat nu sta fara treaba. El praseste buruianul din jurul cuiburilor, le tarnuieste si le toarna apa. Puiul din Floresti papa graunte si continua sa prinda la muschi.
In luna septembrie, Velizar aduna cativa saci buni, ii incarca in camion si-i duce la vanzare. Sancho scutura in paner curpenii doldora de chili rosii ca para focului, ii incarca pe motocicleta si-i duce la Jose care are o afacere cu piperi de tabasco. Zahar taie tulpinile de varza si-i asaza gospodareste intr-un cos de sarma, ii incarca in masina si-i duce la un depozit din capitala. Undeva in vestul Romaniei, in Transilvania, Istvan si fiul sau Zoltan culeg prima roada de prune a unui pom sadit doi ani in urma. O gaina din Floresti, care a fost pana nu demult pui, papa graunte prinzand tot mai bine la muschi si la pene.
La inceputul iernii, in Chisinau, pe o tejghea dintr-un market sunt aranjate capatanile de varza ale lui Zahar. Tot in Chisinau, in piata centrala un pioner cumpara un bidon albastru cu capac negru. Peste cateva ore pionerul intra in acel market si se apropie de tejgheaua cu varza.
La inceputul primaverii, in marketul cu pricina pe o tejghea stau cartofii lui Velizar, pe alta stau sticlute cu sos de tabasco facuti din piperii lui Sancho. In acelasi market, undeva in depozit o masina descarca cutii cu oua de la Floresti. Gaina din Floresti papa graunte si face oua. In acest moment pionerul deschide usa si intra in market. El este un pioner fericit, deoarece stie cu siguranta ca peste jumatate de ora cartofii lui Velizar vor ajung pe o masa de lemn, la el in bucatarie.
Si mai mult ca atat, stie cu certitudine ca peste cateva ore cartofii lui Velizar vor fi in farfurie, sosul lui Sancho va stropi aripile coapte ale unui alt pui a carui istorie este necunoscuta, varza lui Zahar va fi iesi pe gura bidonului albastru, iar oul facut de puiul din Floresti va fi scos cu grija dintr-o tigaie neagra.
Farfuria cu delicatesele adunate din toata lumea va fi pusa pe masa iar alaturi nu vor intarzia sa apara intr-un paharel cativa stropi de palinca din butoiul lui Istvan.
Oameni buni, pofta mare.
P.S. Aceasta reteta nu contine compartimentele Ingrediente si Mod de preparare, dat fiind faptul ca traim intr-o tara bogata in traditii culinare si prin urmare a face o tigaie de cartofi prajiti si a mura o varza tine de datoria fiecarui moldovean care se respecta.
Cul, bre!! Leshin de foame si ma inec in bale 🙂
deam sh nie ni curg balele, ca aestea s-o terminat ynca 5 ceasuri yn urma:) ma duc sa-ni fac nishte oua:))
mi-ai facut pofta de tabasco – de cand traiesc singur nu l-am mai folosit in mancare. Ar trebui sa reiau prostul obicei! 🙂
Da eu tare abajaiu tabasco, numa ca mult timp eram numai cu gandul. Sh iaka nu demult am decis sa-ni cumpar. Sh amu am 🙂
Iaka asha o poveste emotionanta:-DD
Suspansul a la Hitchcock a condus la chestii de etologie identitară. Asta e bine şi profund. Nu e clar totuşi destinul găinii din Floreşti şi ce trasee existenţiale a mai parcurs ea. Asta e oleacă mai rău. Da în ansamblu îi normal.
Eu ma gyndem ca ar s shie clar ca oule din supermarket ys din gaina ceea de la floreshti:)
Îi spun neapărat mămuţei Jenea să-mi trimită o găinuşă sau cocoşel din satul C. raionul Floreşti…dar după post…Până atunci trăim cu varza..
Foarte gustos ! Aici ai si alte fenomene moldovenesti , numa’ ca nu mancare , da-i tot cam pe acolo…
http://lena.star.md/ – intra si-ai sa vezi , daca nu crezi
[…] 07.03.2010 03:30, când m-a pălit o foame de urs, în toiul nopţii şi când deja se terminaseră cartofii prăjiţi. […]